Pornim radioul...

Echipa Make a Point aduce cultura în cartierul tău 

Publicat în Smartdreamers.com

Ne plac tinerii creativi, care se implică în diverse activități sau inițiază proiecte menite să-i apropie pe cei din jurul lor de cultură. Tinerii care văd mai departe de aparențe și, folosindu-și imaginația, oferă experiențe de neuitat. Scurt și la obiect, ne place de Make a Point.

Make a Point este o asociație culturală cu un puternic interes social. Sediul principal al centrului cultural se află în incinta fostei fabrici de textile Postăvăria Română, în fosta secție de repasat reconvertită acum în spațiu expozițional permanent, ideal pentru o varietate de evenimente culturale, având o sală de proiecție cu două ecrane și bibliotecă deschisă publicului.

Să începem cu prezentările. Cine alcătuiește echipa Make a Point?

La început am fost trei, Mădălina Roșca, Viorica Bucur și Alma Cazacu, toate cu backgroung în film.

Pe parcurs ni s-au alaturat și Florin Ciorîcă (media researcher și fotograf), Dollores Benezic (jurnalistă, specialist în “Urban” și PR-ul Make a Point), Dragoș Ciulinaru (sociolog și HR), Miruna Stoicescu și Irina Pienaru (arhitecte, specialiste în restaurare și respectiv în design urban), Valentina Iancu și Cinty Canella (curatoare), care au rămas în echipa permanentă, precum și multi alți colaboratori care sunt alături de Make a Point pentru un proiect sau altul.

It’s important to make a point!

Ce înseamnă Make a Point pentru voi?

Alma: Pentru mine este un loc de joacă pe care îl împart cu oricine are chef să se joace.

Altfel spus, este platforma ideală care îmi permite să pun în practică propriile idei și de asemenea să ajut și alti ”doers & thinkers” să creeze. În plus, a devenit o rețea care pune în legătură oameni cu interese comune, oferindu-le ocazia să lege proiecte sau prietenii.

Dollores: Make a Point este latura artistică a activității mele, altfel destul de „socială” și uneori politică. Nu sunt o persoană pricepută la artă, de aceea am luat întotdeauna colaborarea cu Make a Point ca pe un necesar aport de frumos și un pic de nebunie în viața mea profesională. Și nu îmi pare rău.

Dragoș: Make a Point înseamnă pentru mine echipa alături de care îmi găsesc relevanța. Make a Point este o inițiativă care îmi pune în valoare potențialul, pentru ca mai departe să dezvolte potențialul orașului București.

Care este scopul principal al Asociației?

Mădălina: Make a POINT a pornit cu un scop foarte clar: să faciliteze accesul la cultură acolo unde el este limitat sau îngrădit. Să aducă mai aproape cultura de oameni. Am început să lucrăm în Pantelimon, unde am început să creștem acest centru cultural. Am avut proiecte dintre cele mai diverse, de la cămine de bătrâni la, de curând, Siria. Dar chiar dacă încercăm să dezvoltăm aceste proiecte și să ajutăm unde putem, încercăm să nu uităm unde și de ce am început și ducem mai departe munca în Pantelimon – de peste cinci ani deja!

Care este proiectul care vă este cel mai de suflet, dintre toate pe care le-ați întreprins?
Și care a avut cel mai răsunător succes?

Alma: Toate proiectele îmi sunt dragi, pentru că mă implic foarte mult în tot ceea ce fac, dar cred că cel mai important și cu bătaie lungă a fost transformarea turnului de apă în Turnul de Artă, iar cel mai complex și variat consider că a fost ”Mă numesc Cartier”.

Dollores: cel mai aproape de suflet îmi e Turnul de apă și artă, pentru că de el am „răspuns” timp de doi ani. Și de modul în care a ieșit sunt tare mândră. Este unul dintre puține lucruri palpabile la care am contribuit în viața mea profesională, în rest nu prea te poți lăuda cu scrieri, pentru că în ciuda dictonului latin (verba volant, scripta…) articolele de ziar sau de blog au soarta timpului – trec și se uită.

Pe când turnul este acolo, în Pantelimon, și de câte ori trec cu mașina pe lângă el mă uit în sus pentru câteva secunde, cât să nu fac vreo boacănă în trafic, dar să mă asigur și că ce am pus și eu acolo, e tot acolo. Evident că și la turn contribuția mea a fost tot ceva scris (sau filmat), dar chiar și așa, e ceva special în el. Pentru mine cel puțin.

Mădălina: Succesul pentru un ONG/ centru cultural ca al nostru se cuantifică în timp mai îndelungat. De la un proiect la altul și de la an la an avem mai multă vizibilitate, mult mai mulți oameni ne trec pragul, sunt deja mii de locuitori care au venit la un film, o expoziție sau o piesă de teatru la noi.

Pentru mine, parcă cel mai important a fost începutul: când am intrat într-o fostă secție de textile, cu pereții scorojiti și amintiri din Epoca de Aur și am transformat-o în cinema și sală de expoziție și bibliotecă. Când din motoare am făcut mese și din cântare industriale canapele. Și când, în câteva luni, din nimic a aparut “ceva”. Când oameni care se pricepeau la ceea ce nu ne pricepeam noi – de la pictori la zidari – cumva au înțeles ce vrem să facem și ne-au sărit voluntar în ajutor.

Îmi amintesc prima proiecție publică de film – nu aveam încă suficiente scaune, așa că am anunțat că intrarea este gratuită (așa cum a rămas întotdeauna la MaP), dar că.. am aprecia o donație de scaune. În scurt timp, tot spațiul s-a umplut de scaune și cumva am știut că facem ce trebuie și că nu suntem singure (pe atunci eram numai fete).

Turnul de Artă, înainte și după. Unul dintre proiectele de notorietate ale MaP

Care a fost cel mai mare obstacol pe care l-ați întâmpinat ca echipă și ca proiect și cum l-ați depășit?

Alma: Din punctul meu de vedere cel mai dur moment a pornit dintr-o gafă: la deschiderea Bucharest Biennale 5, în mai 2012, când în urma unor neînțelegeri cu echipa Pavilion Unicredit, Postăvăria Romană (unde se află centrul cultural Make a Point și Turnul de Artă) a fost acoperită de fum roz și dens, au fost chemați pompierii, deși nu era un incendiu real și am fost foarte aproape de a pierde spațiul din cauza sperieturii, combinată cu “vigilența” autorităților.

Dollores: Poate au fost mici fricțiuni inerente cu reprezentanți ai sponsorilor sau cu alți artiști cu care am venit în contact, dar de cele mai multe ori au fost mici sincope generate de lipsa timpului și de neînțelegeri în comunicare. Când faci ceva de plăcere nu prea te doboară obstacolele.

Mădălina: Contactul cu autoritățile statului, indiferența, corupția și birocrația. Acel moment când tragi aer în piept și numeri până la 10 ca să nu…

Dragoș: Make a Point se confruntă cu marea provocare pe care o au de depășit organizațiile de voluntari: cum să asiguri continuitatea? Make a Point depinde de obținerea de finanțări și sponsorizări. De obicei acestea se acordă pentru proiecte. De fapt, doar pentru proiecte. E dificil să finanțezi activitatea curentă a organizației.

În plus, o persoană poate fi voluntar fie pe o perioadă scurtă, fie în paralel cu o altă ocupație plătită. Astfel devine greu să îți găsesti colaboratori pe termen lung. Avem mulți prieteni ai organizației, care ne ajută mult. Însă depindem de timpul pe care și-l pot face pe lângă orice altceva.

Cât timp alocați zilnic asociației Make a Point? Este acesta un full-time job? Cum ați descrie o ”zi de lucru”?

Alma: Este între part-time și hobby, o activitate care poate ocupa toată ziua sau mai mult, depinde de proiecte.

Mădălina: Cum spune Alma, depinde foarte mult de la proiect la proiect. Sunt proiecte în care sunt săptămâni de foc continuu, la fel cum sunt și multe proiecte pe care le fac alți colegi/ artiști/ voluntari și care nu ma implică sau care mă solicită foarte puțin. Dar cert e că de mai bine de cinci ani nu a existat – hai să nu zic zi – dar săptămână sau vacanță, fără Make a Point. Mereu este ceva de facut, și nu vreau să îmi imaginez cum ar fi altfel!

Dragoș: Legat de ce am scris la întrebarea anterioară: lucrez full-time pentru o corporație. Reusesc să aloc Make a Point undeva la 8 ore pe săptămână, uneori mai puțin.

E doar o fracțiune din cât aș vrea să mă implic. Ar putea cu ușurință deveni o activitate de 40 de ore pe săptămână. Ar fi atâtea de făcut…

Voie bună în cadrul proiectului ”Mă numesc cartier”

Din ce medii profesionale provin membrii echipei Make a Point?

Destul de variate, câteva exemple ar fi – critica de film, media research, sociologie, post-producție cinematografică, sociologie, curatoriat de artă, jurnalism, PR, design, project management și IT.

Suntem deschiși către orice mediu și, în plus, Make a Point are nevoie de asta! Mai ales pentru că avem și mulți alți colaboratori.

Care e politica voastră în ceea ce privește activitățile de voluntariat sau internship?

Mădălina: Cariera de ONG-ist? Nu e tocmai cum am formula noi lucrurile. Mai degrabă: Make a Point e creat să funcționeze ca o “bucătărie americană”. E de lucru pentru o paletă foarte largă de oameni, oricare ar fi punctul lor forte (nu doar artiști, ci și bucătari, și avocați, și medici), atâta timp cât își asumă cu ceva dăruire componența socială a muncii lor.

La Make a Point e, zicem noi, loc pentru inițiativă individuală și libertate creativă. Destule proiecte importante au crescut sub umbrela MaP, realizate de oameni care au fost întâi spectatori și apoi au batut la ușa noastră spunând “Am o idee. Aș vrea să…”.

Mădălina și Alma le oferă cadouri artiștilor din Turnul de Artă

Cum arată candidatul ideal la un job/internship/voluntariat în cadrul Make a Point?

Dragoș: Ne dorim ca un voluntar, odată ce își exprimă dorința să ajute, să își ducă angajamentul până la capăt. Nu cerem unui voluntar să își ia în sarcina mai mult decât îi permite timpul sau îi permit abilitățile.

Ne puteți oferi povestea de succes a unui internship/voluntariat pe care
l-a făcut cineva în cadrul organizației?

Dragoș: Da, povestea mea. Am contactat Make a Point în 2010, după ce am văzut un interviu la televizor despre evenimentul “Portrete vii”. Am trimis un e-mail și am primit repede răspuns. Idei pe care le-am discutat încă de la prima întâlnire au devenit apoi realitate. În patru ani mi-am facut mulți prieteni la și prin Make a Point. Mi s-a deschis o lume întreagă.

Care sunt cele mai importante sfaturi pe care le-ați oferi celor ce urmează
să lucreze alături voi în cadrul Asociației?

Dragoș: Să ne scrie! Repede!

Cum credeți că puteți dezvolta proiectul Make a Point? Ce planuri de viitor aveți?

Make a Point este centrul cultural pe care ni l-am imaginat. Credem că suntem cumva în direcția bună, iar ideea e să continuam așa, nu? Dar să nu mai vorbim atât de planuri de viitor. Să tacem și să facem!


Îți mai recomandăm:

Sindicatul Studenților din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică (SiSC) are onoarea de a anunța deschiderea celei de a VI-a ediții a proiectului SpringIT, eveniment ce va avea loc în perioada 13-17 martie 2017, la Academia de Studii Economice din București, parterul Facultății de Cibernetică. Citește mai mult

* * *

Se apropie un examen și nu știi cum să faci față cantității mari de informație pe care trebuie s-o memorezi?Citește cursurile cu voce tare, vei fi surprins cât de multe îți vei reaminti! Oferă-ți o mică recompensă, există multe modalități de a integra un sistem de recompensare în obiceiurile tale de studiu. Învață acum cum să înveți!


Metoda simplă de stimulare a memoriei


Publicat în Incomemagazine.ro

Strângerea pumnului drept, în mod repetat, stimulează memoria şi poate să îi ajute pe oameni să reţină mai uşor anumite informaţii, afirmă cercetătorii americani.

Pumnul stang se strange pentru "readucerea" la suprafata a respectivei informaţii. In opinia oamenilor de stiinta, aceste mişcări activează regiunile cerebrale cu rol cheie în procesele de înmagazinare şi de reamintire a informaţiilor.


Cercetatorii americani recomanda celor care nu au la indemana un creion, un pix şi o foaie de hârtie să încerce aceste trucuri atunci când încearcă să-si intipareasca in memorie o lista de cumpărături sau un număr de telefon.


În cadrul unui studiu efectuat in acest sens, voluntarii au primit o minge din cauciuc şi au fost rugaţi să o strângă în pumn cât pot de tare, înainte de a încerca să memoreze 72 de cuvinte. Cei care au strâns mingea mai întâi în mâna dreaptă şi apoi în mâna stângă au fost aceia care şi-au amintit cele mai multe cuvinte.


Îți mai recomandăm:

În cadrul unui studiu, voluntarii au primit o minge din cauciuc şi au fost rugaţi să o strângă în pumn cât pot de tare, înainte de a încerca să memoreze o listă cu 72 de cuvinte. Citește mai mult

* * *

Testele de memorie vizuală reprezintă atât o modalitate de antrenare a memoriei, cât şi un mod de măsurare a spiritului de observaţie şi a capacităţii de a reţine informaţii. Învață acum cum să înveți!


Iată câteva trucuri care te vor ajuta să reţii majoritatea informaţiilor din cărţile pe care le citeşti:

1. Citeşte inclusiv prima pagină, cu titlul şi numele autorului, cuprinsul şi prefaţa. Te va ajuta să te identifici mai bine cu cartea.

2. Dacă simţi că nu e momentul potrivit să începi o carte, nu o începe.

3. Citeşte o singură carte o dată.

4. Nu citi o carte care nu îţi menţine interesul viu.

5. Subliniază pasajele importante şi scrie observaţii pe măsură ce citeşti.


Îți mai recomandăm:

Ne-am gandit sa dezvoltam subiectul si sa iti oferim mai multe metode despre cum sa memorezi, pentru ca stim cat de important este ca toate proiectele pe care le ai de finalizat, materialele pe care le ai de asimilat, nu iti sunt tocmai accesibile din punct de vedere al volumului de notiuni si de informatii si trebuie sa le retii. Citește mai mult

* * *

Încă se confundă foarte mult învăţarea cu memorarea de date şi informaţii despre un subiect sau altul. Există mai multe explicaţii pentru această practică foarte ineficientă! Din punct de vedere istoric, până nu de mult, până în urmă cu aprx. Învață acum cum să înveți!