Pornim radioul...
ÎNVEȚI » Sfaturi cariera
 

Interviul pe care urmează să îl citiți se termină în felul următor: jurnalismul este și despre cel care îl practică. „Se vede structura interioară a jurnalistului inclusiv în știri, din felul în care își alege cuvintele, din numărul de predicate folosite. Acolo e vorba de mine, de tine. Și atunci mai important decât existența unor redacții pe care să le admirăm, mai important decât finanțarea în presă, este caracterul ziaristului”, spune jurnalistul Teodor Tiță, președintele juriului care decide în acest an câștigătorii premiilor Superscrieri pentru cele mai bune articole din presa românească.

Am discutat cu el și cu jurnalista Emilia Șercan, profesoară la Facultatea de Jurnalism și autoarea seriilor de investigații despre plagiatele lui Gabriel Oprea și Petre Tobă, despre oamenii din spatele știrilor, reportajelor, anchetelor. Despre reperele lor. Despre obiectivitatea care este precum mântuirea, trebuie să te străduiești să ajungi la ea, chiar dacă nu poți să o atingi niciodată. Despre relația cu cititorul, pe care tehnologia a făcut-o mai apropiată decât oricând. Și despre cea mai importantă lecție pe care o învață un jurnalist vechi, care a văzut și scris multe. „Nu mai sunt atât de tânăr încât să știu totul”.

Raluca Ion: Ce tip de articole vor să scrie studenții? Vor să facă investigații, vor să scrie reportaje, vor să scrie reportaje la persoana întâi?

Emilia Șercan: Sunt studenți care când ajung să facă teren, să fac practică în redacţii adevărate, descoperă spre ce și-ar dori să se orienteze. Sunt foarte puțini cei care vin cu niște idealuri preconfigurate. Mai degrabă, descoperă meseria în momentul în care sunt în facultate și în momentul în care interacționează direct cu breasla. Eu cred că e important să își construiască în timpul facultății modele și repere solide. Și atunci cred că o contribuţie serioasă o are partea de etică, să înțeleagă de ce trebuie să îți faci corect meseria, să respecți principii, norme, standarde ș.a.m.d.





Acest articol este un rezumat. Citește articolul complet  Publicat în Republica. Sunteți autorul articolului? Credit foto Jurnalism UBB


Îți mai recomandăm:

Vlad Ursulean este un jurnalist de 23 de ani al carui blog a reusit prin ianuarie sa intreaca redactii intregi. Un singur reportaj de-al lui a creat mai mult trafic pe facebook decat toate articolele unor publicatii ca Hotnews, Gandul sau Romania libera. Citește mai mult

* * *

1) Învăţatul (extrem de) determinat Studiile spun că nu e bine să înveţi totul o dată. Este recomandat să reciteşti constant, să faci mici teste de-a lungul săptămânii, dar şi mai important. Învață acum cum să înveți!


Deși folosim motoarele de căutare pentru a ajunge la informațiile de care avem nevoie, acest lucru nu ne face mai slab pregătiți intelectual, ci schimbă doar modul în care gestionăm informația.

Potrivit oamenilor de ştiinţă, utilizatorii de internet nu mai memorează mare parte din informaţii, ci reţin mai mult locul în care le-au văzut.

Se dezvoltă un nou tip de memorie, care tinde să înlocuiască acel „depozit" de informaţii complexe, susţin cercetătorii de la Universitatea Harvard.

Aşa se face că, ei vor şti exact unde să caute respectivele date, dar nu-şi vor aminti informaţiile în sine.


Îți mai recomandăm:

Imi aduc aminte de primele intalniri cu universitatea: sali de negasit, colegi noi, orar ambiguu si sesiuni stresante. Prima sesiune este cea care te consuma cel mai mult, asculti orice comentariu din partea tuturor, chiar daca sunt zvonuri care nu se adeveresc niciodata si cel mai important: iti aduni zgarie nori de carti din bibliografia fiecarei materii, si chiar in plus pentru ca "da bine" la examen atunci cand scrii in plus fata de toti colegii tai. Citește mai mult

* * *

Sunt mai multe lucruri pe care tinerii pot sa le faca pentru a reduce stresul din perioada examenelor. In primul rand, ei nu trebuie sa-si nege sentimentele pe care le traiesc acum. Învață acum cum să înveți!


Un somn odihnitor înaintea unui examen este o recomandare ce merită urmată.

Somnul aproape că dublează şansa de a ne aminti materiale pe care înainte nu le puteam reproduce. Impulsul accesării memoriei după somn sugerează că unele amintiri sunt întărite peste noapte.

Specialiştii i-au învăţat pe participanţii la studiu anumite cuvinte pe care i-au rugat să le repete.

Cei care au dormit 12 ore au fost mai predispuşi să îşi amintească cuvintele inventate, chiar dacă le auziseră şi învăţaseră pentru prima dată.

Îți mai recomandăm:

Creierul consuma foarte multa energie, aproximativ 20% din totalul oxigenului dintr-un inspir este consumat de creier, iar acest consum creste in cazul eforturilor intelectuale. Citește mai mult

* * *

Primul lucru: fă curat în camera ta! Ai putea fi tentat să îţi faci curat în cameră ori la două dimineaţa, când tu ar trebui să te odineşti, ori atunci când trebuie să înveţi. Învață acum cum să înveți!


Citește mai departe