Nicuța Enache, 33 ani Proprietar Osteria Ciao Niki

Voiam să mă fac polițistă. Să simt că pot să rezolv lucruri și să fac dreptate. În momentul în care am realizat că nu pot să fac ceea ce-mi doresc, am zis trebuie să fac ceva sigur, și apoi am ales contabilitatea.

Când ai plecat din ţară şi de ce?
După trei luni de zile am renunțat la facultate, m-am căsătorit, în 2002 și imediat am plecat în Italia. Îmi aduc aminte de primele zile, vedeam cea mai urâtă țară din lume. Nu ieșisem niciodată din țară.

Ce fel de oameni ai întâlnit?
Lumea nu e atât de doritoare să te ajute. Și am început să lucrez la un restaurant foarte mare, de 500 de locuri, ajunsesem să-l administrez. Atâta timp cât ești serios și muncești și oamenii văd că au încredere în tine este ok. Îți dau posibilitatea să crești. Cum să zic, chiar dacă erau atât de binevoitori, tot eram niște străini pentru ei. Mă gândeam că dacă o să plec de la un restaurant unde am stat 9 ani de zile o să fie sfârșitul lumii. Nicidecum. S-au deschis alte uși, am întâlnit alți oameni, am început să lucrez în mult mai multe locuri și am început să învăț de toate, să știu ce înseamnă să fac de toate.

Eu le spuneam la toți că plec, gata, m-am săturat, eu plec acasă. Nimeni nu mă credea. Nu, nu pleci. Și câștigam foarte bine… Sunt capabilă să muncesc, pot să fac ceva pentru mine, m-am săturat să muncesc o viață pentru alții, trebuie să fac ceva pentru mine. La sfârșitul lui februarie, mi-am pus haina în mașină și am luat-o pe mama și am venit în România. Pur și simplu.

De ce te-ai întors în România?
Am ales să mă întorc acasă cu toate că nu aveam pe nimeni și nimic. Eu sunt mândră de țara mea și nici nu mi-este rușine să zic "Da, sunt româncă 100%!". Am stat câteva zile acasă și dup-aia am venit în București. E, aici m-am lovit de un zid foarte mare, parcă m-a trezit la realitate așa… Mi se părea mie că toată lumea e binevoitoare și toată lumea care vine cu un sfat ar vrea să te ajute. Nicidecum. Cu cât încerci să stai în banca ta, cu cât încerci să-ți faci lucrurile să nu ai treabă cu nimeni, cu atât nu ești lăsat în pace. Nimeni nu vrea să facă nimic. Toată lumea vrea schimbare, dar nimeni nu face nimic. În primul rând trebuie să te schimbi pe tine, ca om. Și m-am pus pe treabă. De la un spațiu în care erau doar niște pereți și atât, la un… Nu e restaurant. E… un loc de suflet.

Te consideri un om împlinit?
Faptul că am ajuns acum să gătesc și faptul că stau în mijlocul lor, stau de vorbă cu ei… Îmi încălzește sufletul. Mulțumesc lui Dumnezeu, sunt bine. La mine în locație vin oameni cu atâta suflet și mă hrănesc cu energia lor pozitivă. Cu gândurile lor bune. Oamenii care nu sunt bine intenționați nu rămân. Vin, întreabă, se uită, sunt foarte indiferenți și pleacă. Sunt puțini care câteodată zic că eu sunt prea micuță pentru timpurile astea așa de mari. Dar cred că ajung să le intru la suflet oamenilor.

Ce sfat ai da tinerilor de astăzi pentru a reuşi în viaţă?
Să crezi cu tărie în ce vrei să faci. Trebuie doar să vrei, să crezi în tine. Să fiu sănătoasă, să țin ceea ce am început. Nu-mi doresc nimic mai mult. Și nici n-am venit în țară să răstorn munții. Să trăiesc ca un om normal, să mă bucur de viața de zi cu zi, să pot să merg într-o vacanță, să pot să-mi văd țara frumoasă, că-i aud pe toți că pleacă în străinătate să vadă și eu n-am avut ocazia să-mi văd țara mea.