Gabriel Păun Specialist în ecologie, biologie și ecoturism

Cafeaua o beau liniștit în fiecare dimineață, locuiesc în pădure, mă trezesc cu aceeași energie în fiecare zi și mă culc cu aceeași draci în fiecare zi. Simt în fiecare dimineață că mai pot și în fiecare seară că nu mai pot, dar noaptea ajută foarte, foarte mult. Acum 20 de ani când m-am apucat de facultatea de ecologie am auzit din toate părțile, „dar ce o să faci? O să mături frunze pe stradă? O să tai mărunțișuri pentru câini, ce o să faci?”.

Atunci putem să spunem că era pionierat, dar acum cred că avem sute de organizații de mediu în toată țara care activează, educativ, confrontativ, lobby, advocacy. S-a vorbit foarte mult despre verde și s-a făcut foarte puțin, de aia am și decis să intervin. Sunt școlit cumva la la Greenpeace când vine vorba de arta de a face campanii și acolo chiar înveți școală ca lumea. Am simțit după ce am plecat de la Greenpeace că se vorbește foarte mult despre verde în România, dar în spate distrugerea era fără precedent. Știam, eram conștient, primeam semnale și atunci am zis hai să facem ceva.

Avem cele mai valoroase păduri din toată Europa fără să pun prea mult aer cald în treaba asta, deci nu o spun eu, o spun cercetătorii care au venit și au descoperit că România are cele mai multe păduri virgine din toată Europa. Ce-au făcut? Au început să le taie când au aflat unde sunt de frică să nu rămână fără masă lemnoasă. Probabil că jumătate s-au dus din 2004 până acum și acum toată energia asta se canalizează către a le salva pe ele și pentru a combate tăierile ilegale care au luat amploare.

De ce te-ai întors în România? Nu pot să stau liniștit fără să fac ceva și fac ce pot, cum pot cu ce am la îndemână în speranța că vor fi și alții inspirați să facă la fel. Sunt conectat la ceea ce se întâmplă internațional, fac practic investigații pe toată planeta, pe toate continentele pentru mai multe organizații care au puterea să folosească aceste investigații să aducă o schimbare.

Ce sfat ai da tinerilor de astăzi pentru a reuşi în viaţă? Pentru cei care pur și simplu vor să-și trăiască viața fără să lupte direct pentru a aduce o schimbare le-aș spune că trebuie să fie ei înșiși schimbarea pe care o doresc în alții. Trebuie să consumăm mai puțin, nu trebuie să ducem o viață în suferință să ne lipsească mâncare, lumină și așa mai departe. Asta le-aș spune, să risipim mai puțin. Cred că generația care vine acum este frumoasă și deschisă la minte, un pic prea materialistă aș spune, dar deschisă la minte. Și dacă avem o generație deschisă la minte, avem o șansă. Ați păstra niște speranțe să zic eu, rezonabile, în ceea ce privește obiectivul pe care vrei să-l îndeplinești și până când te ajută foarte mult.

Cred eu că trebuie să-ți păstrezi în domeniul acesta un echilibru perfect și niște nervi foarte tari pentru că dezamăgirile vin în număr mai mare decât satisfacțiile și trebuie să fii conștient cu cine te lupți și la ce drum ai pornit pentru că este o de o viață și nu este o luptă de o zi sau două. Iar lupta asta de o viață s-ar putea să nu fie de ajuns și de aceea ar trebui pe drum să-i iei și pe alții cu tine, ca în cazul în care tu nu vei mai fi să o ducă ei la bun sfârșit.