Andrei Carlo Papuc Inginer

V-VIII e perioada când practic am început eu să mă adun și să încep să planific cam tot ce vreau să fac în viață din momentul acela. Și am am decis că vreau să fac inginerie. Am început să caut cursuri și să studiez mai mult decât mi se dădea la școală și am descoperit cursurile astea online predate de universități, cum ar fi MIT, Delft, Michigan, ele sunt și acreditate.

Am studiat electronică, dar eu înainte am studiat și programare. Am început să programez singur din clasa a IV-a și am început să fac programe. Mi-a plăcut foarte mult ce făceam și voiam să fac și mai mult și atunci m-am decis să studiez electronică și să îmbin programarea cu electronica și să fac chestiuni fizice. După ce am terminat acest curs de 6 luni de electronică, am început și alte cursuri de electronică pe lângă acesta predat de MIT și am început, de asemenea, să fac și practică.

Am început să fac și roboței, am reușit să discut cu părinții mei și să-i ajut să mă susțină în felul acesta, mi-au plătit anumite cursuri, am discutat cu ei și i-am făcut mereu să înțeleagă de când aveam vreo 13-14 ani să mă considere ca pe un adult. În locul unde lucrez acum, vin acolo doar ca să am un loc unde să lucrez se numește Nod Makerspace, e un atelier, mai mult o comunitate de 1500 de metri pătrați într-o hală, am acces la scule industriale, pot să vorbesc cu alți oameni din alte domenii cum ar fi arhitectură, design, croitorie, IT.

Cum m-am dus eu spre liceu? Păi, ca orice elev de clasa a VIII-a care a trebuit să dau evaluarea națională și am intrat la Colegiul Național Cantemir Vodă, unde am fost clasa a IX-a și clasa a X-a semestrul I, mi-a plăcut foarte mult, dar voiam să fac mai multe chestiuni așa că în cursul liceului am decis că vreau să mă mut la liceul acesta mai mult mai performant ICHB se cheamă, Liceul Internațional de Informatică din București, deja aveam portofoliu și m-am dus acolo și am dat un interviu practic.

Eu nu mi-am permis să plătesc taxa liceului și încă nu-mi permit să plătesc taxa liceului anuală care este destul de mare, pentru că este un liceu privat și am hotărât că pentru a veni și a studia la liceul acesta și a avea o bursă până în clasa a XII-a, eu o să fac ceva ce voiam să fac, adică să predau la două clase, să predau electronică, automatizare și anul acesta am început să predau și design industrial, analiză termodinamică și rachetomodelism.

Ce fel de oameni ai întâlnit? Profesorii sunt mult mai preocupați de elevi. Ceea ce cred eu că se întâmplă deoarece majoritatea profesorilor sunt între 20 și 30 de ani. Jumătate din profesori sunt de origine turcă și ne predau în engleză. Mereu am vrut să le fac pe toate, asta a fost intenția mea de când eram mic. Vreau să știu cum se fac toate ca să am o idee cum pot să coordonez alți oameni să facă chestiunile acelea sau cum pot să le fac eu singur.

Să aplic la MIT, cam ăsta a fost planul meu de când eram în clasa a V-a, să intru la MIT sau la o universitate din Europa, cel mai probabil Delft. Mă întorc aici pentru că România este în supra development și să pot să acționez aici mult mai ușor cu toate cunoștințele din afară. Adică eu n-am vrut niciodată să mă duc acolo ca să învăț să fac bani, am vrut să mă duc acolo numai ca să am cunoștințele necesare de la universitate și ca să mă întorc aici să le aplic. Vreau să-mi fac o companie de inginerie și de design. Foarte important este să ai de unde să înveți și pot să văd asta și la studenții la care eu predau, pentru că nu trebuie doar să ai pe cineva să te învețe ci trebuie să vrei și tu, adică marea majoritatea, cum am reușit și eu să învăț a fost pentru că am vrut și ideea e că nu aveam de unde să învăț, dar fiind în era asta minunată unde avem internetul am avut orice informație la degetele mele.

Ce sfat ai da tinerilor de astăzi pentru a reuşi în viaţă? Să se gândească la ceea ce vor să facă, la ceea ce este probabil să facă, ceea ce pot face și după aceea să le îmbine pe acestea trei să lucreze la ce vrea să facă el de fapt.